Date fizico-geografice

Solul şi subsolul
Pământ întotdeauna binecuvântat cu roade, cu belşug, comuna Smeeni poate fi considerată drept locul unde mâinile dibace şi sudoarea frunţii se împletesc cu bogăţia naturală. Astfel, condiţiile geografice prielnice, au determinat de-a lungul timpului, o dezvoltare constantă. Aşezată la mai puţin de 20 de km de municipiul Buzău, comuna Smeeni se întinde în special în Câmpia Buzău-Călmăţui, ce cuprinde suprafaţa dintre cele două râuri cu acelaşi nume, cu terenuri între 40 şi 100 m altitudine .
Pe un fundament dur, ce se găseşte mai ales în zonele înalte, s-au depus de-a lungul timpului, sedimente aduse de apă; argile, nisip, precum şi loess transportat de vânt sau cernoziomul provenit din putrezirea plantelor şi animalelor în amestec cu loess-ul.
Subsolul este bogat în depozite de origine organică şi minerală. Solurile din câmpia Smeeniului sunt dominate de cer¬noziomuri, mai precis de cernoziomul incipient slab levigat, care ocupă cea mai mare suprafaţă, dar şi de cernoziomul ciocolatiu şi cas¬taniu. Solurile sărate (soloneţuri, solonceacuri, solodii) sunt prezente de-a lungul Călmăţuiului. În partea de sud a Călmăţuiului există cer¬noziomuri levigate nisipoase fosile. Aceste soluri se pretează foarte bine cultivării cerealelor - grâu, orz, porumb - şi a florii-soarelui, sfe¬clei de zahăr, precum şi plantelor medicinale şi furajere, chiar şi a viţei de vie şi cartofi lor.
Geomorfologic, comuna Smeeni face parte din unitatea geomorfologică majoră Câmpia Română, caracterizată printr-o suprafaţă relativ plană, cu zone largi, ridicate sau coborâte datorate depunerilor eoliene, specifice zonelor de câmpie.
Litologic, terenul este constituit din depozite eoliene cu grosimi mici, de 3,50 - 4 metri care stau peste depozite aluvionare: nisipuri prăfoase, prafuri argiloase.

Flora şi fauna
Pe teritoriul comunei există 13,12 hectare de pădure. Cea mai mare parte a comunei este ocupata de silvostepă cu pâlcuri de arbori. Aici cresc stejarul pufos, brumăriu, pedunculat şi ulmul, părul, mărul, iar dintre arbuşti amintim păducelul, părul ciutei, măceşul, lemnul câinesc, porumbarul, sângeriul, drobiţa, socul, murul. Intre plantele ierboase predomina gramineele. Pe nisipurile Călmaţuiului vegetează obsiga, trifoiul şi guşa porumbelului. De asemenea mai întâlnim macul roşu, rapiţa, traista ciobanului, măselariţa, păpădia cimbrişorul, coada şoricelului, pir târâtor, pălămida, muşeţel, pelin etc.

Clima
Ca întreg judeţul Buzău, şi comuna Smeeni se încadrează în zona de climat temperat continentală, caracteristică pentru întreaga ţară. La Smeeni, temperatura medie anuală a aerului este de 10,5 grade Celsius, iar a solului de 12,5 grade Celsius. În timpul verii maximele atingând şi 40 grade (în luna iulie), iar în timpul iernii de -18, -20 grade Celsius. Numărul de zile călduroase pe an este de 45: zile, iar zilele cu îngheţ ajung şi la 100 an. Vânturile dominante sunt cele din nord-est şi sud-vest. Crivăţul aduce aerul foarte rece, tăios, iar Austrul aduce aer cald, indiferent de anotimp. De cele mai multe ori precipitaţiile nu satisfac necesarul pentru evaporaţie şi de aceea climatul este uscat şi în foarte scurte perioade se înregistrează precipitaţii maxime de 542,5 mm. Astfel, în luna iulie, luna cea mai (caldă din an, evapotranspiraţia potenţială se ridică la valori de 140 - 150 mm, adică de circa trei ori mai mult decât cantitatea de precipi¬taţii din această lună.
Cunoaşterea în detaliu a potenţialului climatic al zonei ajută la stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru corectarea neajunsurilor provocate de factorii climatici în anumite perioade, ca de exemplu irigarea culturilor, sau măsuri de desecare a unor terenuri, cultivarea seminţelor selecţionate, cât şi aplicarea măsurilor agrotehnice la timpul potrivit.
Se poate spune că relieful, condiţiile climatice la care se adaugă structura geologică şi litologică şi, din ce în ce mai mult, omul, influenţează regimul hidrografic al zonei, atât cel de suprafaţă, cât şi pe cel subteran.
Din punct de vedere hidrologic, apa subterană se află cantonată în orizontul nisipos la adâncimi cuprinse între 3,5 - 15 metri fundaţie de cota terenului şi este ascensională.
Zona localităţilor comunei Smeeni, deţine cantităţii mari de ape subterane, uneori în pânze mai groase, iar din punct de vedere al mineralizării, acestea se încadrează în tipul hidrochimic biocarbonatat, cu o mineralizare totală de 0,650 gr/kg.
Specialiştii spun că de-a lungul veacurilor, râul Buzău ar fi avut albie pe cea a râului Călmăţui de astăzi. Această ipoteză a fost lansată odată cu afirmaţia că râul Buzău se vărsa cândva direct în Dunăre. Râul Călmăţui traversează zona de la nord-vest la sud-est, cursul fiind regularizat cu dig de pământ şi eliminându-se astfel fenomenele de eroziune. Uneori ploile mai creează probleme locuitorilor datorită stagnării apei la suprafaţă, dar aceasta a fost in mare parte rezolvată prin executarea unor canale de desecări.