Infrastructura

Aşa cum şi statisticienii au concluzionat, comuna Smeeni este una din cele mai mari şi importante din zona de câmpie a judeţului Buzău. Nici astăzi lucrurile nu s-au schimbat prea mult, chiar dacă din punct de vedere economic putem vorbi de o altă structură.
Unitate a administrativ-teritorială Smeeni este aşezată în zona central-sudică a teritoriului judeţului Buzău, la o distanţă de aproximativ 18 kilometri de municipiul de reşedinţă şi la intersecţia principalelor dru¬muri modernizate DN 2 C cu DJ 203 D.
Într-o primă ordine de idei, comuna Smeeni are în componenţă un număr de 7 sate: Albeşti, Bălaia, Călţuna, Udaţi Lucieni, Moisica, Smeeni şi Udaţi Mânzu. Ea se învecinează cu comunele: Ţinteşti (Maxenu) şi Gălbinaşi (N) cu comuna Luciu (E), cu comunele Brădeanu şi Pogoanele (S) şi cu comunele Florica şi Gherăseni (V).
După cum arată şi evidenţele cadastrale comuna are o suprafaţă de 10 458 hectare din care 8016 ha reprezintă teren agri¬col, iar 4,77% - teren neagricol.
Pe categorii de folosinţă, terenul ara¬bil ocupă 76,53% din suprafaţa agricolă, iar păşunile - 13,7%.
Pe raza comunei, fâneţele ocupă 45 ha, viţa de vie 310 ha, pădurile 16 ha, terenuri acoperite cu apă şi stuf - 120 ha, căi de comunicaţie (reţeaua de drumuri) - 126 ha, construcţiile (inclusiv curţile) - 227 ha, terenuri degradate 10 ha.
Aproape toate satele comunei sunt aşezate de o parte şi de alta a şoselei principale. Fiecare localitate a comunei a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare de sine stătătoare. Cea mai dotată cu utilităţi este localitatea Smeeni, fiind şi satul de reşedinţă. Aici, în ultimele şase decenii ale secolului al XX-lea s-au construit o serie de clădiri de interes public şi nu numai, inclusiv blocuri de locuinţe.
După 1990, ca urmare a transformărilor economice, sociale şi politice petrecute în toată ţara, dar mai ales a restructurărilor efec¬tuate în sectorul industrial o mare parte a fiilor satului s-au întors în locurile natale. Acest lucru a făcut ca şi numărului locuinţelor să crească şi în acelaşi timp a resurselor umane şi a celor de muncă.
În prezent, în localitatea Smeeni există o serie de obiective de interes public şi economic: Primăria, sediul Biroului de Poliţie, Căminul cultural (în care până prin 1995 a funcţionat o bună bucată de vreme şi muzeul satului), trei şcoli un grup şcolar agricol, o grădiniţă, spital, bibliotecă, Oficiu poştal, sucursală CEC, farmacie, dispensar uman, dispensar veterinar, două biserici, trei cim¬itire, brutărie, sediul RAIF, mai multe magazine alimentare, trei mori, ateliere meşteşugăreşti şi mici spaţii de prestări servicii, prese de ulei, distilării şi service auto. De asemenea localitatea mai dispune şi de un teren de fotbal unde se desfăşoară anual numeroase meciuri ale campionatului interjudeţean la care participă şi echipa comunei.
Şi în celelalte localităţi ale comunei există obiective de interes public şi economic. La Moisica, Călţuna şi Bălaia funcţionează câte o şcoală, biserică şi fiecare-şi are cimitirul său. La acestea se mai adaugă şi o serie de mici magazine deschise de diverşi între¬prinzători particulari care desfăşoară comerţ sau prestări servicii. În satul Albeşti, pe lângă cele menţionate mai sus există şi o grădiniţă. La Udaţi-Mânzu funcţionează două şcoli, o grădiniţă, un dispensar veterinar, o biserică şi două cimitire, un birou al poliţiei şi un ¬primăriei unde săptămânal sunt acordate audienţe pentru cetăţenii să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze atâta distanţă până la satul de reşedinţă pentru a-şi rezolva diverse probleme. Ramura economică este mult mai dezvoltată decât în majoritatea satelor. Aici funcţionează câteva magazine, brutărie, mori şi distilării.

Aspecte edilitare
Căile de comunicaţie

În ceea ce priveşte căile de comu¬nicaţie acestea oferă posibilitatea deplasării în condiţii aproximativ normale. Principalele drumuri modernizate cu îmbrăcăminte defini¬tivă sunt drumul naţional DN 2C şi drumul judeţean DJ 203 D.
Drumul naţional DN 2 C face joncţiunea cu DN 2 în dreptul comunei Costeşti şi legătura cu Slobozia, traversând comuna prin satele (în ordinea dată) Bălaia, Smeeni, Moisica, Albeşti şi Călţuna.
Drumul judeţean DJ 203 D face legătura între municipiul Buzău şi comuna Brădeanu, traseu care tranzitează numai satul Smeeni, având o porţiune comună cu DN 2C.
Între unele localităţi ale comunei legăturile sunt asigurate de drumuri comunale parţial modernizate. Satul Albeşti este legat de satul Ţinteşti prin drumul comunal DC 18. Între Albeşti şi Udaţi Mânzu se circulă pe drumul comunal DC 142. Drumul comunal DC 190 face legătura între DN 2C şi Udaţi-Mânzu şi între Udaţi-Mânzu şi Udaţi Lucieni. Drumul comunal DC 166 nemodernizat face legătu¬ra între Udaţi Lucieni şi satul Călţuna.
Majoritatea drumurilor locale din intravilanul satelor sunt nemodernizate, iar multe din străzile locale ce dau în drumul principal sunt cu îmbrăcăminţi provizorii din pământ.
Transportul de călători din şi către alte localităţi este asigurat de cursele de călători ale societăţilor de profil.
 

Alimentarea cu apă
Comuna Smeeni dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă numai în satul de reşedinţă Smeeni. Acesta este compus din două puţuri forate la 60 m adâncime, două hidrosfere şi reţele de distribuţie în lungime de peste 10 kilometri. De asemenea există şi mai multe sisteme locale de ali-mentare cu apă. Astfel, la CESAROM există un sistem compus din puţ forat, rezervor de înmagazinare şi staţie de pompe. La societatea ROMWOOL sunt ale două puţuri forate, rezervor de înmagazinare şi staţie de hidrofor.
La Spitalul comunal Smeeni este un puţ forat cu cele aferente. Celelalte sate componente ale comunei: Bălaia, Moisica, Albeşti, Udaţi Mânzu, Udaţi Lucieni, Călţuna sunt alimentate cu apă din fântâni.
Pe raza comunei nu există un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere. Sunt numai două sisteme locale de canalizare apelor uzate menajere ce deservesc Spitalul şi societatea ROM¬WOOL.


Alimentarea cu energie electrică
În prezent, comuna Smeeni este racordată la Sistemul Energetic Naţional din 1957 prin linii electrice de medie tensiune. Prin intermediul posturilor de transformare aeriene se alimentează reţelele electrice de joasă tensiune care deservesc toată gama de consumatori din localitate.

Alimentare cu căldură
Întrucât comuna nu este ali¬mentată cu gaze naturale, căldura din gospodării se obţine cu ajutorul combustibilului solid, respectiv lemne şi cărbuni. Singurele surse de încălzire sunt sobele de încălzire, sau centralele termice existente la o serie de obiective social-culturale cum ar fi: spitalul, grupul şcolar agricol, societatea comercială ROMWOOL SA, centrale ce utilizează combustibil lichid uşor.

Reţelele telefonice
Comuna Smeeni este racordată la  reţeaua telefonică naţională printr-o centrală telefonică digitală care deserveşte câteva sute de abonaţi. Centrala telefonică este cuplată la reţeaua telefonică naţională prin cablu cu fibră optică fiind amplasată într-un bloc de locuinţe.
Începând cu anul 2008 abonaţii RomTelecom se pot cupla şi la reţeaua de internet.

Sănătate
Sănătatea locuitorilor comunei este ocrotită prin dispensarele medicale umane, farmacia şi mai ales prin Spitalul Smeeni, inaugurat la 23 noiembrie 1958 cu numeroase secţii.
În anul 2001, la spitalul uman din comună s-a produs un incendiu care a provocat importante pagube, acoperişul fiind distrus în întregime.
Într-un timp record s-ar putea spune, autorităţile locale, cu sprijinul celor judeţene şi a oamenilor din comună au reuşit să o renoveze, clădirea spitalului devenind din nou utilă comunităţii.
În prezent, comuna Smeeni cunoaşte o dezvoltare continuă.
La nivelul localităţii Smeeni există o serie de construcţii de utilitate publică foarte importante pentru comunitate.